PENTRU MINE, TOATE AU VENIT CAM TARZIU :) …pentru voi e un prezent continuu.
E plin internetul de site-uri si bloguri. Se vinde si se cumpara orice, inclusiv constiinte!
Adultii se plang ca nu-i mai pot stapani pe cei tineri, acestia pseudo-socializeaza de timpuriu pe site-uri mai mult sau mai putin dubioase, lectura este aproape o amintire, iar sa fii rebel fara cauza e cel mai cool. Asta e doar o mica parte din lumea in care traim si careia suntem nevoiti sa ne adaptam cat mai eficient.
Adultii se plang ca nu-i mai pot stapani pe cei tineri, acestia pseudo-socializeaza de timpuriu pe site-uri mai mult sau mai putin dubioase, lectura este aproape o amintire, iar sa fii rebel fara cauza e cel mai cool. Asta e doar o mica parte din lumea in care traim si careia suntem nevoiti sa ne adaptam cat mai eficient.
In anul 1971 (adica, inaintea erei noastre…:D), eram in anul III de liceu pedagogic. Tocmai suferisem o crunta dezamagire (visam sa fiu cantareata de opera) cand, cu chiu cu vai, stimabilul meu profesor de muzica m-a lamurit definitiv cum e cu unele vise. A fost prima lectie de pragmatism…….au urmat si altele dar nu prea s-au legat de mine. Dovada? Pai m-am facut psiholog!!!!Restul e istorie.
Pana in anul 1989, nu existam in Codul Ocupatiilor din Romania iar in ultimii ani, asistam la o inflatie de psihologi facuti on-line!
Bine si asa, dar numai profesionistii vor izbuti sa-si faca un nume care sa onoreze aceasta profesie atat de controversata.
Am reusit sa ma imprietenesc usor si cu “fata galbena care rade”(saracul „smiley”) si cu prescurtarile de pe „messenger”, si cu retelele de socialzare on-line, chiar daca pe vremea mea , un calculator ocupa o camera de 16m2, iar de internet nu auzise nimeni.
De ce, pentru mine, e prea tarziu? Pentru ca sunt dezamagita de evolutia practicii psihologice la noi in tara si nu cred ca voi apuca sa vad aceasta profesie respectata si cautata precum cea de medic, avocat sau notar.
In cei 33 de ani de meserie am trecut deseori de la agonie la extaz, am cunoscut mii de oameni si am evaluat zeci de mii, incercand sa ma apropii cat mai profund de (totusi) enigmatica natura umana. Cu ce m-am ales? Ohooo! Cu o experienta uriasa despre fragilitatea, dar si despre puterea nemasurata a psihicului uman, cu multumirile celor care apeland la sfatul meu au reusit deseori sa traverseze situatii de viata aparent insumortabile, cu dezamagiri rasunatoare, dar si cu surprize placute in jocul dintre aparenta si esenta al psihicului uman, invatand sa pierd dar cultivandu-mi mai abitir curajul si speranta in succese viitoare.
Evident ca nu doresc (si nici nu pot) sa ating in acest prim articol prea multe despre realizarile sau intentiile noastre, dar va asigur ca vor urma multe alte postari in care veti afla pe rand lucruri interesante, astfel incat, pastrandu-ne rigoarea profesionala sa fim in acelasi timp intelesi si apreciati de catre d-voastra.
Psihologii pot sa va cunoasca si sa va evalueze cu metode specifice sau sa va ajute in propriul demers de autocunoastere si dezvoltare personala. Aveti de ales intre ingnoranta sau curiozitate fata de propria persoana. Psihologii nu sunt vrajitori si nici magicieni. Oricum, nu de asa ceva aveti d-voastra nevoie, ci de specialistul care va poate cunoaste asa cum sunteti dar, mai ales va poate invata sa va cunoasteti si sa va acceptati asa cum sunteti!
Psihologul este PRIETENUL CALIFICAT AL OMULUI!
Daca nu poate face altceva pentru d-voastra, sigur poate sa va invete sa va faceti viata macar suportabila.
Feriti-va in schimb de impostori, excroci si falsi profesionisti!
Lasati-i sa ramana vesnici absolventi de psihologie si cautati psihologii adevarati!
psiholog Viorica Muntean
psiholog Viorica Muntean
5 comments:
Super articol :)
Abia astept sa le citesc pe urmatoarele.
Multumesc pentru articol si pentru multe altele...
Ce poate fi mai frumos pentru un om decat sa-i poata oferi celui in impas un punct de sprijin pentru a merge mai departe. Presupun ca multa lume si-a impartit cu dvs. tristetea si necazurile primind in schimb speranta si incredere.
Va doresc puterea si bucuria de a ajuta in continuare, cat mai multa lume!
....Daca vom spune cuiva ce-nseamna sa fii un bun psiholog, ce-nseamna sa tinzi spre autodepasire, vom fi aspru criticati! De ce sa mai urmam cursurile unei facultati de renume? De ce sa ne chinuim neuronii pe la seminarii si cursuri interminabile?
De ce???? Deoarece, sunt atatea facultati "nascute" ca ciupercile dupa ploaie, pentru care cantitatea are mai mare valoare, decat calitatea... Si asa se nasc vesnicii absolventi de psihologie.... In acest sens, as dori sa-l citez pe unul dintre fostii mei prof: "A finaliza facultatea de psihologie, este relativ usor; a fi psiholog inseamna a face multe sacrificii" (prof.conf.dr. Ioan Bus)....
Fiecare meserie are frumusetile si-mplinirile ei, fiecare om are parti pozitive si negative, iar pentru a reusi ,trebuie sa fim activi: "Nu va traiti intreaga viata, ca pe o dupa-amiaza frumoasa de duminica" (prof.dr. Mircea Miclea - vorbe alese la cursul festiv)
Ma bucur ca inca exista oameni care cred in calitatea de a oferii umanitatii un adevarat sprijin.Va multumesc pentru ca lucrurile astea le face-ti cunoscute!
Doamna Muntean,
Ati pus punctul pe "i". Sper din tot sufletul sa nu renuntati si sa nu va lasati descurajata de greutatile profesiei. Nu toti reusim sa ne realizam "menirea", iar unele meniri in Romania de azi sunt pe cat de grele, pe atat de zgarcite in recompense. Eu una va voi recomanda cui pot.
Cu multa stima,
Cristina
Trimiteți un comentariu
Va multumim pentru comentarii!